Comentarii (34)
Te cred Miuta.Oricum,ca niste oameni normali ce suntem,putem sa apreciem ceea ce avem doar privind la neajunsurile altora.
Foarte multi oameni primesc in viata mai mult decat au nevoie, mai mult decat ar putea consuma intr-o viata, foarte putini realizeaza ca de fapt nimic nu este a lor pe veci...totul e trecator aici pe pamant si nu duci cu tine nimic ,,dincolo,,, si atunci de ce nu pot oare sa rupa putin din ce au? < rautate, egoism, prostie> nu a avut cine sa-i invete sa fie oameni, sa fie generosi, sa iubeasca! DAR atunci cand este vorba de un copil ... cum poti sa-i faci rau, de ce? ....pentru acesti ,,oameni,, e prea tarziu.... Parinte, felicitari pentru cuvintele blande si pline de invatatura!!! 
Mina, ai experimentat văd nişte situaţii limită pentru a aprecia valoarea vieţii, valoarea vieţii pe care unii şi-ar dori-o. Mă bucur că ai trecut pe aici, mulţumesc pentru gândul bun
Mulţumesc frumos Zamfira. Părticele din experienţa mea de viaţă şi gânduri din suflet şi minte, asta scriu
Foarte foarte urat din partea acelui domn ca a preferat sa arunce la cos decat sa dea acelui copil.Dar asa sunt unii mai fara suflet, ca sa nu le zic mai urat...
Ştiu Rocsi cum e. Iniţial am gândit şi eu rău, apoi am zis că există o plată pentru orice, chir şi pentru neomenie.
Iar mi-am adus aminte de postarea ta ieri.Am vazut la televizor cum plangeau oamenii si s-au solidarizat sa hraneasca cainii adunati de pe strazi.Pana si un caine are o valoare mai mare decat un om in viziunea unora.
Nici mie nu-m i place sa le dau bani cersetorilor si nu dau tuturor,chiar daca uneori m-am lasat prostita,dar incerc sa le dau de mancare sau o haina, e mult mai corect.
Asta cred eu,chiar daca ma mahneste de multe ori sa vad ca haina pe care am daruit-o,e aruncata putin mai incolo,asta fiind dovada ca vroiau doar bani si nu erau atat de nevoieasi cum pretindeau.
La un asemenea articol nu mi-am putut stapani lacrimile (si exterioare si in suflet). E adevarat ca sunt multe categorii de cersetori. Chiar mie mi s-a intamplat sa dau de mancare unor copii si ulterior sa vad cum mai incolo de casa noastra arunca mancarea pe jos, la caini (asta dupa ce s-au vaitat ca le e foame iar mancarea pe care au primit-o era cea din care mancam si noi).
In cazul de fata imi pare tare rau de pe respectivul nu il pot numi OM. 
Ce ar simti daca nepotul lui ar fi fost intr-o asemenea situatie???
Denisa,iti spun eu ,nu ar simti nimic.Omul are simtaminte,dar acela nu era om.
ULTIMELE COMENTARII
La Multi Ani,
Sărbătoriților de astăzi
TOP
utilizatori
1079 puncte
1000 puncte
399 puncte
200 puncte
200 puncte
CONTACT
Bucataras.ro
[email protected]
