De ceva vreme ma pregateam sa scriu acest articol,sa scriu cum percep eu aceasta comunitate virtuala.Dorinta mi-a fost amplificata dupa ce am reusit sa cunosc „live” doi bucatarasi frumosi,Lili (Liligospodini) si Mirela. Intâlniri care mi-au facut multa placere si care mi-au confirmat înca o data ,daca mai era nevoie,parerea mea despre cei mai multi membri ai acestui site.Intâlniri care mi-au deschis apetitul pentru altele,asa ca astept ca si un copil vacanta întâlnirea de la Sibiu.
Site-ul a devenit in timp datorita membrilor săi nu doar locul unde gasesti idei de hrana pentru trup,dar mai ales hrana pentru suflet.Poti sa-ti hranesti ochii cu o mâncare delicioasa,sa gasesti o informatie interesanta,sa razi ori sa plângi alaturi de prieteni dragi.
Cei mai multi dintre noi au poposit pe site în cautarea unei retete delicioase.Nu a fost însa si cazul meu,eu venisem sa vad ce nazbatii mai face draga de Gaby,ma cam plictisisem sa astept sa-si refaca pentru a nu stiu câta oara contul pe un alt site buburuza neastâmparata.
In general e o atmosfera de bunadispozitie pe site,asta creaza un soi de dependenta.
Cei noi sunt primiti cu o imbratisare,hohote de râs si îndemnul de a respecta regula de baza a site-ului „cook& smile”.In privinta asta fiecare contribuie dupa cum se pricepe mai bine.Cei care nu gatesc sunt responsabili cu zambetul,dar pana la urma ,mai în gluma mai în serios, tot ajung si la cratita.
Atmosfera creata aici de oameni frumosi la suflet elimina din start intrusii rautaciosi.
Imi plac site-urile interactive,unde poti sa împartasesti anumite idei,pasiuni,sa afli rapid informatii pe care altfel ar trebui sa le cauti in zadar.Nu-mi plac cele unde pe wall se deruleaza în nestire mesaje fara continut,poze siropoase si politeturi plictisitoare.
Asa ca e firesc sa te umple de bucurie o exclamatie de genul „ Ce-am facut eu în ultimii ani de nu v-am întâlnit?”. N-a fost vina mea ca s-a împiedicat asa târziu de prajitura mea si-mi”luase urma”. Ha haaaa si asta-i doar un exemplu.
Se vorbeste de falsitate în virtual,eu cred ca nu-i mai multa decât în viata reala.
Sigur ca e nevoie de încredere ca sa-ti deschizi sufletul în faţa celorlalti.Sa împartasesti o bucurie convins fiind ca nu vei fi luat în derâdere,sa gasesti o încurajare sincera si un sprijin când sufletul ti-e gol.
Un amalgam de caractere frumoase,pe care sincer nu prea te astepti sa le întâlnesti pe un site culinar.La prima vedere ar parea un club de gospodine anoste împartasind idei pentru meniul zilei.
Fiecare zi e altfel,suntem veseli ,suntem tristi,obositi ori îngrijorati.Trairi firesti pâna la urma daca nu-ti pui o masca si nu pozezi într-un personaj cu viata perfecta.
Cei mai multi dintre noi au pasiuni ori ocupatii interesante,care uneori m-au surprins într-un mod placut.
Exista multa comunicare,chiar daca suntem de vârste diferite.Ne bucura succesul unora la examene,ne încânta o mama mândra care-si lauda puii frumosi,cuplurile trainice ne împrumuta ceva din viata lor tihnita.Cei cu mai multa experienta ne mai împrumuta din întelepciunea lor si ne mai admonesteaza când ne întrecem cu gluma.
Deocamdata în albumul de poze Bucataras,este doar poza de la întâlnirea cu Mirela.Sper ca în curând vor fi multe poze în acest album.
Pâna la urma ar trebui sa ma bucur ca gargariţa de Gaby m-a pus pe drumuri si am ajuns aici,ba m-am pus si pe gatit,eu care nu gateam decât foarte rar.Si tot multumita ei trebuie sa ma lupt cu cateva kilograme acumulate,da’ astea cred ca’s de la râs,ca altfel nu-mi explic……
fiecare are un locsor al lui in sufletul meu
