Nimeni nu le zice nici “ da-te mai incolo ! “ , nimeni nu le poate face nimic nici daca ar vrea si nimeni nu e mai sigur pe el si pe locul lui de munca decat cei doi .
Unul este intrat mai de curand in exclusivista casta a beizadelelor si a avut timp sa simta pe pielea lui cum este pregatit pentru viata un tanar care da semne ca ar fi inteligent sau care , mai precis , “face pe desteptul” , cum ar spune reprezentantii esalonului doi dintr-o institutie , cei ce isi anunta seful din prima saptamana : “daca vrei sa traiesti bine asculta de noi , daca nu , mori ca un prost ! ” Ei sunt nemuritori si lasati pe inventar de toti directorii ajunsi niste actori grabiti ce vin si pleaca inainte de a fi cunoscuti de marea masa a angajatilor .
Daca esti incapatanat si-i deranjezi ajungi sa vorbesti singur sau pleci ! De cand a simtit pe pielea lui ce patesc cei ce incurca treburile sistemului care ne guverneaza viata este convins ca nu merita sa muncesti in Romania dar , pentru ca tot a capatat statut de beizadea datorita mamei ce s-a recasatorit , e pacat sa nu profite de un loc linistit si bine platit pentru care el n-are de gand sa faca nimic mai mult decat o simpla figuratie .
Este mai inteligent si mai cult decat toti pilosii , beizadelele si sarsanagiii luati la un loc , dar acestia il cred putin sonat si nimeni nu-l deranjeaza pentru ca , nu-i asa , ”nu-i bine sa te pui cu nebunul !” Sonatul este de fapt un tip cameleonic specializat in a servi celor din jur ce vor sa auda , cu conditia de a nu fi deranjat in timpul siestei . Este nevoie de un om destept pentru a intelege si cataloga un om inteligent si colegii nu au cum sa observe ca autistul de langa ei picoteste tinand in mana un e-book continand carti in limba engleza , limba pe care o stapaneste foarte bine .
De cand a fost tavalit cu simt de raspundere de catre reprezentantii esalonului doi , cei fara de care nimic nu poate merge intr-o institutie si-a canalizat furia spre propria persoana si , intre o vodca mare si o etnobotanica mica , afisand o indiferenta de fatada se amageste ca oricand poate iesi din acest protest autodistructiv si sa emigreze intr-o tara de limba engleza unde s-ar acomoda foarte usor deoarece vorbeste o engleza academica . Nu-si da seama de halul in care a ajuns !
Sefii care s-au succedat au spus bogdaproste ca nu are ambitii de evolutie profesionala si deci nu le pune scaunul in pericol . In plus , actualul sef a declarat de fata cu mai multi colegi : “ tu poti sa faci ce vrei !” Asa a inteles ezotericul meu sef sa-i multumeasca celui care l-a angajat si promovat in varful ierarhiei ( nici nu avea o varianta mai buna datorita inteleptei politici de management a resurselor umane ) dupa ce observase ca niciun angajator nu vroia sa-l primeasca , nici macar in functii umile , din cauza c.v.-ului pe care prefer doar sa-l caracterizez mai mult decat subtire pentru varsta inaintata pe care o avea inca de atunci . Drept vorbind proaspata beizadea , baiat destept , stie sa-si traiasca viata , avand nevoie pentru a reveni din concediu de plangerile si rugamintile ipocrite adresate telefonic de catre ezotericul meu sef , la trei -patru zile de la terminarea acestuia .
Cand fosta sefa din nobila institutie ajunsa in situatia de a vorbi singura s-a hotarat sa-si dea demisia si il mustruluia energic , incercand sa-si refaca egoul ranit de prea multele plecaciuni facute celor care de fapt ii erau subalterni , acesta parasea biroul fara explicatii si revenea a doua zi cu o mutra ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat . Odata a lasat-o sa se isterizeze admirand usa inchisa a biroului , plecand neanuntat dupa ce a ascuns cheia sub pres si apoi refuzand sa raspunda la telefon .
Cand s-a angajat parea un rocker taciturn , dar dupa un timp a trecut la stilul grunge adoptand pe langa tinuta neglijenta si un miros de tap in calduri . Exasperat de miros , i-am spus ezotericului meu sef ca este timpul sa aiba o discutie cu el pentru a incerca sa-l trezeasca la realitate . ”Diplomat” ca intotdeauna , vesnic preocupat “ sa respecte legea karmei “ , s-a ferit sa spuna ca-i cunostea bine problemele si a declarat ca nu se baga . L-am anuntat ca voi avea eu o discutie cu ”dezodorizantul” meu tovaras de serviciu pentru ca eu cred ca suntem colegi nu doar pentru a ne barfi si a ne boicota profesional ci mai ales pentru a ne ajuta unul pe altul . Proasta decizie am luat , deoarece seful meu a demonstrat ca-si insusise lectiile despre cum se conduce un colectiv de la predecesoarea sa , cea care , intr-o situatie asemanatoare , a decis sa spuna norei unui mare director de barci si jgheaburi mai mult sau mai putin navigabile precum si unei pupile protejate de o persoana importanta ca doar eu sunt nemultumit de starea de murdarie in care lasau biroul la terminarea programului , fapt ce a atras sanctionarea drastica a impertinentei mele de catre cele doua tinere . La fel a procedat si beizadeaua care a iesit din autismul autoimpus ironizandu-mi , in mod indirect , toate afirmatiile .
Toti colegii cred ca doar pe mine ma respecta , dar de fapt ma crede un tampit cu care nu este bine sa te pui , acesta fiind si singurul motiv ce l-a determinat , cat timp am lucrat impreuna , sa vina la prima ora la serviciu , asa cum il rugasem , fapt fara precedent pentru el .
Daca ar sti ce face , hai sa-i zicem , tatal sau adoptiv si fostul nostru director i-ar pune pielea in bat , dar nimeni nu are o coloana vertebrala suficient de dreapta pentru a putea sta intr-o pozitie care sa-i permita sa vorbeasca in asa fel incat cuvintele sale sa ajunga la urechea masivului director . Il cunosc de o viata , ii stiu calitatile si defectele , lucrurile bune si greselile pe care le-a facut dar , pentru ca nu sunt sigur de talentul meu in a reda fidel caracterul oamenilor si situatiile in care se afla cand a actionat , nu vreau sa-l nedreptatesc pe domnul director care , nu o data si in niste conjuncturi dificile , a stiut sa fie OM ! Cunosc putini directori care au reusit sa nu se lase ametiti de inaltimea functiei si nu au uitat ca sunt datori si subalternilor pentru evolutia pozitiva a carierei lor .
Momentan autistul nostru de serviciu se declara practicant voodoo si eu cred ca experimenteaza starea de zombie , numai ca lui ii iese bine doar partea in care trebuie sa stea ore in sir nemiscat si cu ochii inchisi .
A doua beizadea asupra careia am de gand sa imi arunc privirea desi gestul asta ma poate costa un : ” bhaaa , de ce te uiti la mine ? ”(este os domnesc si pe astia nu oricine are dreptul sa-i pangareasca cu privirea ) este furios pentru ca , spre deosebire de atatia alti copii de director , a fost nevoit sa vina la serviciu , din cand in cand , in timp ce urma cursurile unei facultati . In primul sau an de studii eu nu am avut ture libere . Cand intarzia trenul , fosta sefa , foarte constiincioasa de altfel , ma suna si imi facea o mica scena pentru intarziere , iar seara imi spunea sa plec mai devreme si daca refuzam isi batea joc de mine pana imi luam lumea in cap si plecam val-vartej la gara . In aceste conditii nu mai puteam sa am pretentii la ture libere si ma mangaiam cu iluzia ca , atunci cand voi imbatrani , studentul protejat de sefa se va gandi cu nostalgie la mine , cel care a muncit in locul lui si imi va usura povara .
Adevarul este ca baiatul asta a facut treburi la care un copil de director nici macar cand viseaza urat nu se gandeste sa le faca , dar tot la fel de adevarat este faptul ca are o atitudine de patron pe plantatie : este arogant , badaran si agresiv . Vine cand vrea , sta cat vrea si munceste cat vrea . Cand pleaca nu simte nevoia sa anunte pentru ca oricine isi poate da seama de absenta domniei sale . Odata a ajuns la serviciu la ora 8 si 15 minute si , cel care avea ora de sosire 8 30 a exclamat : “ ce devreme am venit ! “ Ezotericul meu sef , cu putinul curaj capatat in urma cutremurului care ameninta sa-l zboare de pe scaun , i-a replicat in gluma , pentru a nu suferi penalizari : “ stii ca ar trebui sa fii la serviciu cu cinci minute inainte de ora 7 ? “ “- Ce , maaa ?” , a venit raspunsul beizadelei contrariate . Afla si el , in sfarsit , cand ar trebui sa se prezinte la serviciu si revelatia i–a parut a fi o gluma proasta .
Si totusi , in timp ce multi dintre copiii subalternilor apropiati tatalui sau isi fataie fundurile in masini de vis , el vine la serviciu cu o Dacia Nova , masina unui prieten plecat sa munceasca in strainatate . Are o excelenta parere despre sine ce a degenerat intr-un complex de superioritate datorat fostei sefe care , dupa orice efort cat de mic , il gratula cu complimente entuziaste asemenea mamei care isi vede copilul facand pentru prima oara cacanita la olita . Daca ar sti nemuncita beizadea ca un angajat bun al unei firme private este de cinci ori mai eficient decat el in acelasi interval de timp !
La inceput venea la serviciu in pantaloni scurti si incaltat cu slapi care uneori lasau sa se vada urme de nisip intre degete . S-a mai cizelat cu timpul , acum poarta pantaloni cu talie joasa care lasa sa se vada chilotii Catalin Botezatu .
Am observat ca nu are suflet rau si m-am hotarat sa fac abstractie de evidenta sa lipsa de educatie si bun simt . L-am apropiat , incercand sa-l inteleg . A fost suficienta o intrebare pusa din dorinta de a socializa cu mine pentru a ma indeparta definitiv de el : ”Ce mai fac tac-tu si cu ma-ta ? ”…Daca puteam sa trec peste nesimtirea de a ma tutui unul cu o varsta putin mai mica decat vechimea mea , nu am putut suporta apelativele auzite de mine doar din gura taranoilor . Tupeul , badarania si agresivitatea atitudinii il fac neangajabil de catre orice firma serioasa si cred ca doar un concediu intr-o tara civilizata l-ar determina sa constientizeze lipsurile pe care le are . Sunt convins ca daca ar stationa mai mult de cinci minute intr-un cartier civilizat al unui oras din Anglia sau Germania s-ar vedea pus in situatia de a da explicatii politailor si , dupa cum il cunosc , reactiile sale l-ar duce in arestul cel mai apropiat pentru ca grobianismul are un limbaj universal pedepsit in locurile unde domnesc legea si ordinea .
Si cand te gandesti ca tatal sau a fost un director care isi cumpara tigari de la contrabandistii ce vand in zona Abatorului . Se spune ca un director constantean nu are voie sa dea bani pe nimic , daramite pe tigari !
Confruntat cu disolutia nobilei institutii pe care nu avea puterea sa o opreasca , neavand nici taria de a iesi din sistem si-a anesteziat instinctele de om cinstit band fara masura . Cand a devenit dependent de alcool , cei aflati in anturajul sau il imbatau cu bautura ieftina si apoi il plimbau pentru a-i compromite imaginea in fata angajatilor care-l iubeau pentru ca este un om bun la suflet …
Baiatul sau este atat de suparat pe viata nedreapta care l-a facut copilul unui director cinstit incat fierbe sangele in el ! Din aceasta cauza iarna deschide larg ferestrele , iar vara seteaza aparatul de aer conditionat la 16 grade . Apoi , la indemnul ezotericului meu sef , numara , frematand de speranta , pastilele pe care le inghit , uitandu-se cu ochi de vultur , doar-doar o zari vreo pastila pentru calmarea nervilor . Ceilalti turanti se mira ipocrit : ”vaai , era setat aerul conditionat la 16 grade ! ” (mesaj subliminal – ”Noi putem fi pedepsiti pentru ce ti-am facut , dar lui ce-i faci ? Nu e numai copil de director , tatal sau l-a cununat pe cel care este Micu Mare Director . Datorita lui nu s-au mai facut restructurari care puteau duce chiar la stingerea luminilor in acest birou , asa ca , dupa cum ti-a spus si el , tu ai castigat degeaba procesul . De zburat tot ai sa zbori ! ”
Deabia terminase facultatea si dorea sa conduca intreaga activitate , dorinta normala daca ne gandim la tinerii desemnati ministrii la varsta de 30 de ani pe care i-a avut nobila institutie . Zbiera la mine crezand ca-i sunt contracandidat : " ce , bhaaa , vrei sa fii sef ? " Cand a aflat , cu stupoare , ca am refuzat functia respectiva m-a catalogat definitiv : “tu esti un prost , bha ! Puteai sa fii sef , sa primesti si daune materiale pentru ce ti s-a facut ! “ Nu avem acelasi sistem de valori deci nu putem ajunge la un consens .
E exasperat ca nu cedez psihic si nici macar fizic . L-am surprins discutand cu ezotericul meu sef : ” chiar nu exista nicio solutie ? “ “–Nu stiu , ma , ce se poate face ! ” , i-a raspuns chipurile epuizat , omul care sustine public numai lucrurile si faptele "generatoare de progres in planul logicii divine" . Cand a aflat ca opinia publica e impotriva lui , ezotericul meu sef , pentru a se spala pe maini , fiind un bun psiholog (moare de ciuda ca nu ma poate ”citi” ) , sfatuia furioasa beizadea , in prezenta mea , sa nu isi mai bata joc de mine , folosind argumente care , pentru tanarul cu inteligenta si temperamentul unui berbec , aveau efectul fluturarii unei carpe rosii in fata unui taur . Are ”intentii bune ” cel ce se lasa guvernat doar de legea karmei .
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Luni de zile am fost supus unui tratament de exterminare psihica si fizica .” Binevoitorii ” ma trageau de limba si ma cainau pentru viata pe care o duc , dupa care le spuneau cat sufar si celor care imi aplicau tratamentul . Urma inasprirea metodelor aplicate , dupa care mi se spunea si ce am zis pentru a pricepe ca , daca ma mai plang cuiva , imi va fi mai rau ! Doar un coleg nu a participat la aceasta ”demascare a problemelor” mele , preferand sa “ intre in transa voodoo ” . In urma tratamentului la care am fost supus am ajuns la concluzia ca , din acest colectiv minunat cu oameni de exceptie , eu sunt singurul care trebuie sa plece .
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ma opresc din acest exercitiu de creionare a unor personaje imaginare pentru ca ele sunt terne , cu un comportament previzibil , fara a avea un tipar comportamental complex precum alti colegi . Drama pe care o traiesc cei asemenea lor este autentica si este rezultatul disolutiei societatii .
Saracia , lipsa de informare si propriile limite ne ingusteaza orizontul si ne fac sa credem ca directorii sunt initiatorii devalizarii institutiilor de stat , cand de fapt si ei sunt doar niste victime . Eu ii vad ca pe niste acrobati pusi sa jongleze cu mai multe bile : mijloacele fixe ale intreprinderii , capitalul uman si financiar , materiile prime si profitul . In timp ce acestia incearca sa mentina aceste bile in aer , “papusarii” , adevaratii reponsabili si beneficiari ai distrugerii economiei nationale , le pun piedici , le distrag atentia si schimba din mers regulile jocului impunandu-le sa mearga si pe sarma in timp ce jongleaza cu bilele amintite .
Daca nu jongleaza cu bilele asa cum le sugereaza “papusarii” sunt pusi in situatia de a cadea de pe sarma fara a mai beneficia de plasa salvatoare . Aflam deseori ca diversi directori au probleme cu D.N.A.-ul , dar nu stiu cum se face ca ajung sa plateasca oalele sparte doar cei care nu au mai rezistat conditiilor impuse si au dorit sa iasa din joc . Daca credeti ca directorii sunt principalii beneficiari ai devalizarii intreprinderilor , cum va explicati ca isi tin progeniturile mai putin dotate sub umbrela acelorasi institutii falimentare in loc sa le dea pe mana un capital cu care sa-si porneasca o afacere ? Cu ce sunt mai prejos acesti copii fata de progeniturile lui Casuneanu , Videanu , Copos , Berceanu sau mai stiu eu care asa zis om de afaceri de succes din capitalismul nostru de cumetrie ?
Daca suntem in stare sa raspundem corect la aceste intrebari ar trebui sa fim capabili sa vedem adevaratele cauze ale problemelor noastre si sa actionam in consecinta . De felul in care vom actiona depind nu numai viitorul nostru si al familiilor noastre . Nu mai este in discutie doar nivelul de trai al romanilor , se pune problema supravietuirii neamului romanesc ! Asupra noastra actioneaza forte extrem de puternice si noi fie privim fatalist problema fie ne spunem ca intai sa vina scadenta si apoi procedam ca Moromete , privind contemplativ cum ne sunt instrainate bogatiile si cum devenim slugi la straini in propria noastra tara . Daca vom renunta sa ne canalizam furia intr-un mod distructiv asupra propriei persoane sau asupra celor din jur vom incepe sa vedem limpede ca nu suntem pe drumul cel bun , vom schimba directia si luntrasii , gasindu-ne calea spre fericire si prosperitate .
E urat ce se intampla, dar e real, se intampla si in alte institutii din pacate!
