Dintre nenumaratele si parfumatele dulceturi pregatite de bunica ,
cea mai buna era cea de nuci verzi.
Un adevarat rasfat dulce amarui si gust nesteptat de savuros,
dar.... care implica si un efort pe masura!
Si cum sezonul nucilor verzi incepe dar se si sfarseste foarte repede....m-am grabit
sa culeg si eu nucile necesare pentru a prepara delicioasa dulceata .
Sa ne apucam asadar de treaba si sa reanviem mirosul parfumat din copilarie...
Nucile trebuiesc culese la inceputul lunii iunie,atunci cand coaja nu este complet formata.
Daca nu vrem sa ne patam pe maini si toata lumea sa stie ce am facut,
ne inarmam cu una -doua perechi de manusi din material plastic mai gros.
Vom curata nucile cu un cutit pana dam de partea alba cu interiorul gelatinos.
Imediat le vom arunca in apa rece,pentru a nu se innegri si pentru a iesi toata amareala din ele. Vom schimba de mai multe ori apa in care stau nucile.
Le lasam tot in apa peste noapte,cu o farfurie peste ele sa le tina in apa, sa nu se ridice la suprafata.
A doua zi punem la foc apa si zaharul sa fiarba pana se ingroasa
bine si se formeaza siropul.
In sirop vom pune nucile ,scurse bine de apa, si zeama de lamaie.
Lasam sa fiarba pana se leaga bine dar avem grija sa nu fierbem
foarte mult sa nu se caramelizeze zaharul.
Dulceata mea a fiert intr-o ora.
Am pus in ea doar zeama de lamaie care i-a dat un gust usor acrisor.
Am gasit insa pe net ,reteta de dulceata de nuci, cu diferite adaosuri.
Nu cred ca ar fi avut ce cauta scortisoara sau cuisoarele in aceasta reteta, nu de alta dar ar fi schimbat total gustul pe care il asteptam eu , si...pe bunica nu am vazut-o punadu-le.