Lămâile sunt nelipsite din bucătăria mea. Lunile trecute, chiar am avut nevoie de multe lămâi, pentru sucuri, siropuri, dulcețuri și mă durea sufletul când trebuia să le arunc după ce le storceam zeama. Mă tot gândeam cum să le folosesc în întregime. M-am documentat și am pornit la treabă. Lichiorul din coajă de lămâii mi-a făcut cu ochiul, tot îl cumpăram din comerț, de ce să nu-l prbez acasă. Acum apreciez prețul pipărat al lichidului aromat. E o rețetă simplă, dar e nevoie de multă răbdare până la rezultatul final.
Lămâile bio, ar fi ideale, dacă nu din cele normale, se spală sub jet de apă rece, apoi se pun într-un bol încăpător cu apă rece, în care s-a dizolvat praful de bicarbonat și se lasă la odihnă cca. 30 minute.
Apoi se spală din nou cu apă rece și se curăță coaja, subțire, evitându-se pe cât posibil partea albă.
Într-un borcan de sticlă se pun cojile de lămâie, se adaugă alcoolul, se închide ermetic, se scutură și se lasă la macerat, la loc întunecat, minim 10 zile, maxim 30 de zile. La 2-3 zile se mai scutură borcanul, ca toate cojile să fie îmbăiate în alcool.
După ce timpul de macerare a expirat se pregătește siropul din apă și zahăr.
Într0un vas curat cu fundul gros, se adaugă zahărul și apa, se aduce la punctul de fierbere, se lasă la fiert la foc mic, până ce se topește zahărul.
Se trage vasul de pe foc, se adaugă amestecul de alcool și coajă de lămâie, se amestecă ușor și se lasă la fiert la foc mic, cca. 10 minute după ce începe să clocotească.
Apoi se oprește focul și se toarnă, fiebinte, lichiorul obținut în sticle transparente, sterilizate, se sigilează și se lasă la odihnă măcar până a doua zi.
Lichiorul se servește foarte bine răcit, eventual cu cuburi de gheață.
Spor și serviți cu măsură! ;)